Dezvoltarea endogenă

John Friedmann a propus în lucrarea sa din 1992 „Empowerment. The Politics of Alternatives Development”, un model de dezvoltare de tip endogen, aplicabil oraşelor și zonelor periurbane cu care acestea dezvoltă relații complexe.

 Cele 7 domenii („clusters”) ale dezvoltării endogene ar fi (Friedmann, 2006, p.p. 5-11):

 1. necesitățile umane fundamentale-garantarea educației, acces la servicii de calitate, asigurarea de locuințe la prețuri rezonabile;
2. susținerea dezvoltării unei societăți civile organizate și independente
3. moștenirea urbană (regională)-în termeni de patrimoniu și viață culturală-care să conducă la întărirea coeziunii și la identificare;
4. susținerea instituțiilor culturale, intelectuale (calitatea universităților și institutelor de cercetare), artistice, susținerea creativității.
5. gestionarea durabilă a resurselor naturale (păduri, lacuri, plaje, ferme, etc.)
6. calitatea mediului înconjurător (apă, aer, sol, biodiversitate, etc.)
7. calitatea infrastructurii urbane (transport, comunicații, energie, alimentare cu apă, gestionarea deșeurilor).

 Dezvoltare endogenă nu înseamnă adaptarea orașului la contextul economic, ci mai degrabă o mobilizare a energiilor și a resurselor locale în procesul dezvoltării.

 Capitalul extern și mai ales cel global, este nomad și de aceea nu prezintă o miză pentru dezvoltarea unui oraș sau a unei regiuni. Investitorii de acest gen plasează banii doar atâta timp cât plasamentele le asigură profituri mari (este relevant cazul fabricilor Nokia, de la Bochum-Germania sau Cluj, a căror închidere a generat costuri sociale mari). Așadar atragerea capitalului global prin vânzarea de active și oferirea de facilități, poate genera o dezvoltare iluzorie. O dezvoltare sănătoasă nu constă doar în creșterea produsului intern brut, indicator care mai mult ascunde starea dezvoltării decât o relevă. Dezvoltarea endogenă presupune așadar, utilizarea complexă și rațională a resurselor locale, într-un proces lent și durabil de dezvoltare economico-socială.

 De reflectat... şi comentat:
În viziunea endogenă, investitorii mari pot genera o dezvoltare iluzorie. Eşti de acord? Explică-ţi opinia.
Care sunt soluţiile pentru dezvoltarea comunităţii tale, luând în considerare cele 7 domenii?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum se formulează un obiectiv SMART?

Imagine
De ceva timp suntem partenerii Fundației Kids Rights din Olanda, sub îndrumarea cărora implementăm programul Changemakers. Până în prezent ne-am întâlnit cu 30 de copii cu vârstele între 10 și 17 ani, din Târgu Frumos și comunele limitrofe, cu care am realizat 4 ateliere de pregătire în domeniul managementului de proiecte pe tema drepturilor copiilor. Ne simțim inspirați și motivați să-i sprijinim pe copiii comunității noastre să dezvolte și să implementeze primul lor proiect pentru că știm că această experiență are potențialul de a-i transforma în lideri și promotori ai schimbării sustenabile în comunitățile mici.  A doua etapă, după participarea la atelierul de formare de manageri de proiecte, este scrierea proiectului. Formularul de aplicație este destul de simplu, cea mai provocatoare parte fiind definirea obiectivelor SMART. De aceea, ca să-i ajutăm pe managerii noștri de proiecte în domeniul drepturilor copiilor, să-și formuleze corect obiectivele, am decis să scriem un întreg ar
Read more »

Tîrgu Frumos - cele mai importante obiective turistice

Imagine
Ca obiective turistice în oraşul Tîrgu Frumos şi în împrejurimi există „Biserica Sfântă Paraschiva", Mormântul cronicarului Ion Neculce şi al tatălui lui Ion Creangă, Ştefan Petri Ciubotarul (satul Ion Neculce), vestigiile arheologice de la Muzeul Arheologic Cucuteni, şantierul arheologic de la Pătule, vestigiile daco-getice de la Cotnari – Cătălina, Palatul lui Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa). Obiective turistice: Biserica Sf. Paraschiva Cunoscută şi sub numele de ”Biserica Domnească”, a fost rezidită în anul 1541, sub domnia lui Petru Rareş, fiind, în momentul de faţă, cel mai vechi şi mai important monument istoric al localităţii. În decursul timpului, biserica a fost restaurată de mai multe ori (1863, 1869, 1880, 1906, 1970). Prin cercetările arheologice de salvare, întreprinse în anul 1996 (Stela Cheptea), cu ocazia restaurării bisericii, au fost descoperite elemente arhitectonice de temelie care vorbesc de existenţa unei construcţii anterioare celei de astăzi. În p
Read more »

Turism în Paşcani

Imagine
Factorii favorabili activităţii turismului din oraşul Paşcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din împrejurimi. Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală. De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor şi mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Băile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâm
Read more »