Experienţa Unconventional Ways in Traditional Arts

De obicei ai un sentiment ciudat în momentul în care ştii că vei interacţiona cu persoane noi de aceeaşi naţionalitate cu tine, aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri, aceeasi ţară, te gândeşti că nu îi cunoşti şi că nu ştii nimic despre stilul lor de viaţă, tradiţiile din regiunile lor şi despre modul cum te văd ei, cum văd ei regiunea în care tu trăieşti. Gândiţi-vă puţin că ai aceste dubii în momentul în care te întâlneşti cu cineva din ţara ta, dar când ştii că o să îţi petreci o săptămână întreagă cu 5 italieni, 5 lituanieni şi 5 turci, gândiţi-vă câte întrebări îţi pui: "Ce părere au despre români?", "Ce ştiu ei despre români?", "Dacă e o părere rea?", "Dacă nu ştiu prea multe?".

Am început cu întrebări şi dubii, după care a venit ziua cea mare în care am făcut cunoştinţă, puţini reci unii faţă de alţii. Au urmat jocuri care ne-au apropiat, jocuri care ne-au făcut să învăţăm despre cultura lor, stilul lor de viaţă şi despre cum trăiesc ei. Am făcut seri interculturale care ne-au unit, din 4 naţionalităţi diferite am creat una şi am petrecut o săptămână ca un tot unitar.

Recapitulând avem: învăţare, prieteni noi, distracţie, mai multe informaţii despre alte culturi, am aflat părerea altora despre noi românii şi a noastră despre ei, am lucrat în echipe şi am învăţat să nu ne fie frică să cunoaştem persoane noi, să acceptăm orice idee, să cunoaştem noi tipuri de caracter şi peste toate astea să nu facem diferenţă şi discriminare, cu alte cuvinte: am descoperit o altă faţă a Europei.

În timpul proiectului, am primit răspunsuri clare şi concise, din care am învăţat faptul că nu contează că suntem din ţări diferite şi de naţionalităţi diferite; suntem toţi la fel, tineri cu aceleaşi aşteptări în viaţă, cu aceleaşi vise şi aceleaşi idei.

Dacă până acum nu aţi înţeles despre ce este vorba vă pot explica: în luna august 2011, a avut loc în Tîrgu Frumos, sub coordonarea ASIRYS, un schimb de experienţă între tineri din 4 ţări diferite şi anume: România, Italia, Lituania şi Turcia. Cu toţii am lucrat împreună pentru a face evenimente interculturale (flash-mob, seri interculturale) şi pentru a cunoaşte mai bine celelalte culturi din prisma tradiţiilor.

Cum am mai zis, am început cu nedumeriri şi întrebări, dar am terminat cu relaţii noi de prietenie, cu mai multe cunoştinţe despre alte culturi, cu o cultură generală mai bogată, cu lacrimi şi păreri de rău la despărţire.

Totul a fost ca într-un film, 20 de tineri, diferiţi unii de alţii, într-un singur loc adunaţi pentru a face ceva, atât pentru ei, cât şi pentru restul comunităţii. Noi românii, ca şi gazde, am făcut evenimente prin care să înţeleagă cetăţeni oraşului nostru Tîrgu Frumos şi al oraşului Iaşi, că arta tradiţională poate fi exprimată prin metode neconvenţionale, iar musafirii noştri trebuiau să zică mai departe în ţara lor ceea ce au învăţat de la celelalte culturi pe care le-au întâlnit.

Într-un final cu toţii am rămas cu ideea că deşi suntem diferiţi şi facem parte din culturi diferite, deşi avem tradiţii diferite şi preferinţe diferite cu toţii suntem la fel uniţi prin dorinţa de învăţare.

by Dany Diriţă