Proiecte

Resurse

Oportunităţi

Centrul de Voluntariat

Ruşii lipoveni - între trecut şi prezent

vineri, 3 ianuarie 2014

Situat într-o regiune de “vie circulaţie”, oraşul Tîrgu Frumos se caracterizează, în primul rând, printr-o structură multietnică. Pe lângă români, aici au locuit sau locuiesc saşi, evrei, armeni, ceangăi, rromi şi, desigur, lipoveni. În trecut, armenii erau mult mai numeroşi, dar astăzi au dispărut aproape în totalitate. După români, ruşii lipoveni reprezintă  comunitatea cea mai numeroasă.

Acest articol povesteşte despre cum au ajuns ruşii-lipoveni în Tîrgu Frumos,  relevând în acelaşi timp câteva informaţii din prezent şi fiind dedicat cunoaşterii acestei comunităţi care oferă mai mult decât o notă de diversitate oraşului Tîrgu Frumos.

Lipovenii sunt de aceeaşi origine etnică ca şi ruşii, deosebindu-se de aceştia numai prin dogme religioase. Ei au fost prigoniţi din Rusia pentru că nu au îmbrăţişat iniţiativa Patriarhului Moscovei de la jumătatea secolului al XVII-lea, Nikon, de a revizui vechile cărţi bisericeşti – pline de compilări şi traduceri greşite – după modelul cărţilor greceşti. A apărut astfel o amplă mişcare de protest – raskol = răscoală; capii răsculaţilor, raskolnicii, s-au numit staroveri (vechii credincioşi). Mişcarea lor a avut un caracter dublu, religios şi politic. Pentru a împiedica răspândirea ereziei, Nikon a prigonit pe raskolnici cu furie, şi aceştia, de teamă, au fugit până înregiunile cele mai îndepărtate ale Imperiului Rus.

Erau împărţiţi în două părţi: „nepopistă”, adică fără preoţi şi „popistă” cu preoţi. Printre adepţii „nepopiştilor” a existat un călugăr Filip, ai cărui credincioşi s-au numit „filipişti” („filipoviţi”) şi care, fugind în Austria au fost numiţi „lipoveni”, nume ce s-a generalizat şi pentru cei care au trecut mai apoi în Ţările Române.

În Moldova au imigrat în masă încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, autorităţile neoprindu-i. Cu toate că printr-un articol al Convenţiei de la Paris (1958) se bucurau de aceleaşi drepturi ca şi românii, ei le-au refuzat. Imigrând alţi lipoveni din Rusia, aceştia s-au aşezat la Tîrgu Frumos, formând o comunitate aparte încă din 1855.

După statistica din 1865, comunitatea lipovenilor din Tîrgu Frumos număra 533 de persoane. Ocupaţia lor de bază era grădinăritul, cultivau legume şi zarzavaturi pe care le comercializau, precum şi stupăritul. Locuiau în mahalaua lor, din N şi NV aşezării şi aveau două biserici: „Înălţarea Domnului” şi „Adormirea Maicii Domnului”. Pe la sfârşitul secolului al XIX-lea (1894) erau circa 350 de persoane, pentru ca în 1930 numărul lor să se dubleze.

În prezent, comunitatea ruşilor-lipoveni din România numără oficial în jur de 38.000 de oameni, într-o ţară de 20 de milioane, dar numărul lor real este în jur de 100.000, potrivit istoricilor şi bisericii. Comunitatea de lipoveni din Tîrgu Frumos numără circa 1000 de membri ceea ce reprezintă cel puţin 8,03 la sută din populaţia oraşului.
Ruşii-lipoveni din Tîrgu Frumos se detaşează de ceilalţi membri ai comunităţii naţionale a ruşilor lipoveni şi prin practicarea grădinăritului, ca îndeletnicire specifică. Existenţa grădinilor cu solarii face parte din peisajul agricol al zonei.

În viaţa politică, lipovenii din Târgu Frumos sunt reprezentaţi de 2 consilieri locali: Nicola Feodot şi Timofte Moroi, membri ai CRLR.
Sediul eparhiei Bucovinei şi Moldovei păstorită de Episcopul Moldovei şi al Bucovinei, Nafanail, ce include parohiile din judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ, Suceava şi Botoşani, se află la Tîrgu Frumos.

Discreţi şi greu de pornit la vorbă, lipovenii de la Tîrgu Frumos sunt precum biserica lor: înstăriţi, frumoşi, vizibili, adaptabili la nou, când e vorba de lucruri materiale şi, deopotrivă, refractari la nou, când e vorba de cele sufleteşti.


Surse: CRLR, E-Comunitate

Share

 

2008-2017 ·Asociaţia Super Tineri - ASIRYS Design and Written by Mihaela Diana Podariu