Proiecte Erasmus

Resurse

Oportunităţi

Vorbe cu Tîrg

Tîrgu Frumos: file de istorie

duminică, 22 decembrie 2013

În lucrarea să "O regiune de vie circulaţie - poarta Târgu Frumos", geograful Victor Tufescu arată că acest târg ar fi fost fondat cam între anii 1433-1444, pe vremea domniilor lui Ştefan şi Iliaş, fii lui Alexandru cel Bun.

Atestarea documentară a Târgului Frumos datează de la 5 octombrie 1448 când Petru Domnul Moldovei, dădea mănăstirii Sf. Nicolae din Poiana Siretului (Probota Veche) toată ceara care se strângea din localitate. Cercetări arheologice de salvare efectuate în "Siliştea Târgului” au adus la lumina materiale ceramice care pot fi legate de sfârşitul secolului al XIV- lea şi începutul secolului al XV- lea.

Legat de numele oraşului, una dintre legende spune că ar fi rămas încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, care în drum către Palatul Domnesc de la Hârlău, se oprea la un han unde era hangiţă o femeie foarte frumoasă, şi de aici i s-ar fi zis Târgu Frumoasei (în timp, devine de Târgu Frumos), iar domnitorul şi-ar fi stabilit reşedinţa domnească temporară şi în localitatea aceasta.

De-a lungul vremurilor, poziţia sa geografică la "drumul mare" i-a adus pe lângă etape de prosperitate şi declinuri provocate de jafuri şi incendii.
Năvălirea tătărească din 1512, invazia turcească din 1538, precum şi incursiunile poloneze din vremea lui Constantin Cantemir (sfârşitul sec. al XVII- lea) au pricinuit o adevărată decădere a târgului.

În anul 1763, domnitorul Grigore Calimah, „vrând să pună acest târg iarăşi pe picioare”, acorda o serie de avantaje celor care se stabilesc aici, în special evrei, astfel că oraşul începe din nou să se dezvolte, dar noua lui viaţă nu mai are nimic în comun cu ceea ce fusese odinioară.

După repopulare, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, localitatea era compusă din "Târgul Vechi" (Siliştea), lângă Biserica şi reşedinţa domnească, şi "Târgul Nou", spre pârâul Bahluieţ, în partea de vest, fiecare din ele cu iarmaroace deosebite.

În epoca modernă, prin construcţia căii ferate, a intersecţiei drumurilor şi dezvoltarea câtorva unităţi industriale mici, populaţia localităţii a crescut. La anul 1900 populaţia era de 4.654 locuitori, crescând continuu după cel de-al doilea război mondial, ajungând la 7.245 loc. în 1977.

Din punctul de vedere al vieţii economice, în oraşul Târgu Frumos au existat, în epoca modernă, şi perioada interbelică, mai multe ateliere meşteşugăreşti, mori, băcănii, caracterul localităţii find unul agrar – meşteşugăresc şi comercial.

În ceea ce priveşte structura etnică, populaţia Târgului Frumos, era alcătuită din români, evrei, lipoveni, armeni şi ţigani, care s-a păstrat până în anii `70 ai secolului al XX- lea.

Oraşul a cunoscut perioade de decădere în timpul Primului Război Mondial, anii 1917 – 1918, când a avut de suferit de pe urma suprapopulării (ca urmare a retragerii în Moldova a unei părţi a populaţiei din teritoriile ocupate de germani), şi în timpul celui de-al II- lea Război Mondial, în urma „Bătăliei de la Târgu Frumos” şi a operaţiunilor de pe frontul Iaşi – Chişinău, când multe clădirii au fost distruse prin bombardare. Bătălia de la Târgu Frumos a fost de fapt o serie de încleştări de-a lungul mai multor zile, în timpul cărora forţele blindate ale Corpului de Blindate German LVI, în principal Diviziile Grossdeutschland şi a 24a Panzer, au angajat al 16lea Corp de Tancuri al Armatei Roşii, care atacă dinspre nord.

Din anul 1950 devine centru de raion (în conformitate cu organizarea administrativă de atunci), funcţie pe care a îndeplinit-o până în anul 1960.

În anul 1968, localitatea devine oraş, cu funcţia politico-
administrativă de centru comunal, cu 11 sate în subordine. Această organizare administrativă ambiguă (oraş şi centru de comună suburbană) a dăinuit până în anul 2003, când localitatea a devenit de sine stătătoare, din comuna Târgu Frumos formându-se comunele: Balş, Costeşti, Ion Neculce.

În perioada comunistă, cu toate că în oraş s-a dezvoltat o zonă industrială, alcătuită din mai multe unităţi: Fabrica de Încălţăminte, Fabrica de Stofe Tricotate, Abatorul de Păsări, Fabrica de Pâine şi altele, s-a păstrat şi caracterul agricol prin prezenţa IAS, CAP, SMA Târgu Frumos, ferme zootehnice, în special avicole etc.

Sursa: ecomunitate.ro

2 comments:

CConstantin spunea...

Ati inventat un cuvânt nou : "reîmpopulare". Eu zic sa corectati : re-populare :-)))!

7 noiembrie 2014, 07:56
SUPER TINERI spunea...

Mulţumim! Am modificat.

7 noiembrie 2014, 16:38

Festivalul "Din Vatra Satului" - ediţia a IV-a

„Din Vatra Satului” reunește obiceiuri şi tradiţii de iarnă într-un festival dedicat promovării folclorului din judeţul Iaşi. Evenimentul ...

 

2008-2017 ·Asociaţia Super Tineri - ASIRYS Design and Written by Mihaela Diana Podariu