Proiecte

Resurse

Oportunităţi

Centrul de Voluntariat

Tinerii mileniului III - Între bine şi rău - I

luni, 15 iunie 2009


Se spune că un tânăr între 16-19 ani îşi conturează personalitatea şi caracterul în perioada de liceu şi tinerii despre care vorbesc sunt tinerii din licee, tinerii absolvenţi şi adolescenţii.
Populaţia României a suferit o schimbare de atitudine după 1989. Odată cu căderea comunismului, a început o nouă, “epocă” pentru România post-comunistă. Tinerii, în principal, au început să-şi exprime dorinţele şi aşteptările imediat după aşa-zisa "revoluţie"; au devenit liberi în gândire şi abordare a vieţii. În prezent, după 18 ani de "tranziţie", suntem membri UE şi încercăm să ajungem din urmă statele din Occident care ne-au luat-o înainte în perioada comunismului.


Odată cu elibererea de sub dictatura comunistă, în România au pătruns noi modele occidentale de gândire, noi tendinţe, noi tehnologii menite să schimbe România în bine. Urmele şi rănile sistemului comunist mai persistă din nefericire până azi.


Aşteptările pe care românii le au de la generaţia de tineri sunt destul de ridicate şi de bine-ntemeiate. România actuală are o concepţie destul de proastă despre tinerii din ziua de azi. După 1990, elevii şi studenţii români au început să beneficieze de facilităţi care nu existau în perioada comunismului. În ţară apar cărţi şi manuale noi, metodologii de predare din Europa de Vest, noi variante de studiu, apar, mult mai târziu, calculatoarele şi investiţiile în domeniul educaţiei.


Tinerii aveau şi au toate premisele pentru a studia şi a-şi forma astfel o personalitate puternică. Situaţia stă defapt altfel. Tinerii sunt preocupaţi tot mai puţin de şcoală şi prea mult de "alte" distracţii. Le dau dreptate în proporţie de 50%. Sistemul educaţional românesc este în colaps.

Din nefericire, atitudinea, iniţiativa, determinarea şi responsabilitatea lipseau atunci şi lipsesc cu desăvârşire şi acum tânărului din generaţia "mea", generaţia unui adolescent care s-a născut imediat după revoluţie, în 1990. Sunt lucruri pe care le văd tot mai frecvent şi tot mai accentuat şi încă sper că se pot remedia. Tot ce descriu reflectă 100% realitatea şi situaţia în care ne aflăm.


În procesul de formare a unui tânăr, cu siguranţă, foarte mare amprentă o are educaţia. Evoluţia unui tânăr ar trebui să pornească de la educaţia primită în familie dar adesea porneşte de la emisiuni Tv (gen "Monica şi Irinel", "serialul ELODIA", etc.) care denigrează bunele moravuri şi sfidează buna educaţie, de la manele, de la băutură excesivă sau droguri (în cel mai rău caz), de la modele nocive şi nepotrivite pentru un tânăr de la care se aşteaptă altceva.
În momentul în care tânărul ajunge pe băncile şcolii intervin "cei 7 ani de acasă" şi, implicit, atitudinea faţă de cei din jur, care adeseori este rezultatul educaţiei primite în familie. Liceenii copiază adeseori filozofii de viaţă şi modele care cred că li s-ar potrivi. Astăzi, tot mai mulţi liceeni practică diferite "metode" de a învăţa şi de "a trece" prin liceu, în sens larg vorbind. Tot mai mulţi copii preferă să renunţe la studii din diferite cauze. Cu siguranţă avem o problemă în acest sens. Este adevărat că programa şcolară şi stilul fiecărui profesor de a preda joacă un rol determinant în adoptarea acestor "practici".

Tot mai puţini liceeni sunt atraşi de şcoală, de problemele şi integrarea socială, sau de activităţi extra-curiculare semnficative care pot să-şi pună amprenta în viaţa unui adolescent. Vedem tot mai puţini tineri care trec cel puţin o dată într-un an şcolar pragul unei biblioteci, unui teatru/cinematograf.

Liceenii, şi nu numai, nu se simt deloc motivaţi să-şi propună un scop pe care să-l şi atingă pe parcursul liceului sau a vieţii de adolescent, mulţi dintre ei adoptă alte valori şi alte principii după care îşi dirijează viaţa şi activitatea, multe dintre aceste valori nefiind în concordanţă cu adevăratul caracter al fiecăruia.

De multe ori, valorile şi fundamentele adoptate de adolescenţi sunt copiate după modele de oameni care apar pe sticlă şi care prin discursul lor şi prin modul lor de a fi îşi pun amprenta asupra tânărului. Astfel, vedem mulţi tineri cu principii denaturate, interese meschine şi ascunse, în mare parte datorate acestor apariţii pe ecranele televizorului a diferitor “oameni de succes” şi a anturajului în care trăiesc.

by Cosmin Şerban

Cosmin Şerban este un tânăr din Zalău, care se pregăteşte să susţină bacul şi care scrie. Scrie despre tineri, scrie despre viaţă, scrie liber, critic, interesant. Consider că e un tânăr cu un potenţial extraordinar şi un model, mai ales pentru tinerii de vârsta lui. Aşadar, de azi echipa noastră de blog, s-a mărit.

4 comments:

Anonim spunea...

nu am nimic cu nimeni..dar pe bune..voi sunteti altfel decat scrie tipu acolo..? chiar atzi fost interesatati asa de mult de scoala?eu personal mi-am vazut interesele si am invatzat la timpul potrivit..ziceti-mi 1 persoana care invatza zi d zi..si mai are si prieteni si iese zilnic cu ei...o persoana atat ziceti-mi ^^ ...salut

15 iunie 2009, 22:43
Mihaela Diana Podariu spunea...

Parerea mea e ca nu a vrut sa scoata in evidenta faptul ca trebuie sa stai numai cu burta pe carte... ci ca sunt foarte multi tineri care se comporta ca vedetele de proasta calitate, care au valori morale dubioase, care nu se implica in nimic extra-scolar. Scoate in evidenta punctele negative pentru ca noi, tinerii, sa invatam din ele si sa ne schimbam atitudinea acolo unde este cazul.

16 iunie 2009, 00:53
Anonim spunea...

ok ai dreptate..anyway nu sunt multzi care sunt asa cum cei de inaintea noastra ar vrea sa fie..pt ca ei vor pune accentul pe faptul ca noi ar trebui sa fim mai buni ca ei..din cauza ca ei aveau conditzii mai proaste sau altceva..uite de exemplu eu am terminat anul trecut liceul si crede-ma ma duceam la scoala mai mult din obisnuinta..decat de placere..asta e parerea mea..

16 iunie 2009, 23:03
Mihaela Diana Podariu spunea...

Eu am terminat liceul de ceva vreme, dar imi amintesc cu placere de momentele de atunci. Si stii de ce? Pentru ca am pus foarte mult accent pe activitatile extra-scolare. Prin asta am devenit o clasa unita, care mergea cu placere la scoala.

Ne raportam prea mult la ce vor ceilalti de la noi, uneori ne dam cu presupusul despre ce au ei in minte si de fapt ne inselam, pentru ca fiecare dintre noi e unic.

De asta, ceea ce trebuie sa facem pentru o viata mai buna e sa facem ce ne place si sa contribuim cu ceva la binele social. Atunci parintii sau cei dinaintea noastra nu vor mai avea nimic de reprosat in privinta tinerilor.

16 iunie 2009, 23:41

Share

 

2008-2017 ·Asociaţia Super Tineri - ASIRYS Design and Written by Mihaela Diana Podariu